Pe teritoriul României de azi trăiau oameni încă din jurul anului 8000 î.Hr. În jurul anului 600 î.Hr., localnicii au început să facă negoț cu Grecia. Locuitorii băștinași, dacii, au fost cuceriți în anul 106 de împăratul roman Traian, iar între 106 și 271 Dacia a făcut parte din Imperiul Roman.

Romanii i-au influențat pe localnici în privința limbii – latina populară a devenit baza limbii române. Și numele România vine din latinescul romanus, „cetățean roman”.

După romani, în regiune s-au perindat hunii, avarii și slavii, iar între secolele X și XIII Transilvania a fost stăpânită de strămoșii maghiarilor de azi. În secolul al XIV-lea a apărut Țara Românească, iar câteva decenii mai târziu Moldova; din secolul al XVI-lea ambele principate au depins de Imperiul Otoman. Cel mai important domnitor al Moldovei a fost Ștefan cel Mare, iar sub Mihai Viteazul, în 1600, cele trei principate au fost unite pentru prima dată.

În 1859 Alexandru Ioan Cuza a unit Țara Românească și Moldova într-un singur stat, în 1877 România și-a proclamat independența, iar din 1881 a fost regat.

În Primul Război Mondial România a luptat de partea Antantei și a obținut Transilvania, Banatul, Bucovina și Basarabia – s-a născut România Mare. În perioada interbelică a făcut parte din Mica Înțelegere, alături de Cehoslovacia și Iugoslavia.

În al Doilea Război Mondial a luptat alături de Germania nazistă, iar în 1944, după lovitura de stat, s-a alăturat Aliaților. Armata română a avut un rol însemnat în eliberarea Cehoslovaciei – a eliberat aproximativ o treime din Slovacia și jumătate din Moravia, inclusiv Uherské Hradiště, Kroměříž și Přerov.

În 1947 regele Mihai I a fost nevoit să abdice, iar România a devenit parte a blocului estic. Cel mai cunoscut conducător a fost, între 1965 și 1989, dictatorul Nicolae Ceaușescu. Țara a păstrat o politică parțial independentă – nu a participat la invadarea Cehoslovaciei în 1968 și nici la boicotarea Olimpiadei de la Los Angeles din 1984.

După revoluția din 1989, România a trecut la democrație și economie de piață. Dezvoltarea s-a deblocat după 2000; în 2004 a intrat în NATO, iar în 2007 în Uniunea Europeană.

Cel mai important artist plastic este sculptorul Constantin Brâncuși. Din România provin clasicul teatrului absurdului Eugène Ionesco, fondatorul dadaismului Tristan Tzara și laureata Premiului Nobel Herta Müller. Cel mai important autor care nu a părăsit nici România, nici limba română a fost poetul romantic Mihai Eminescu; printre prietenii lui s-au numărat Ion Creangă și Ion Luca Caragiale.

Cel mai important compozitor este George Enescu, iar faimă mondială au câștigat soprana Angela Gheorghiu și naistul Gheorghe Zamfir. Ciprian Porumbescu este autorul melodiei imnului actual al Albaniei. La începutul secolului XXI se vorbește despre Noul Val românesc – regizorul-cheie este Cristian Mungiu (4 luni, 3 săptămâni și 2 zile).

În patrimoniul UNESCO se află cetățile dacice din Munții Orăștiei cu Sarmizegetusa, bisericile de lemn din Maramureș, mănăstirile Horezu, Humor, Moldovița și Voroneț, centrul Sighișoarei și satele cu biserici fortificate din Transilvania. Turiștii sunt atrași și de Castelul Peleș, Castelul Corvinilor din Hunedoara și Castelul Bran, unde Bram Stoker l-a așezat pe Dracula.

Cea mai mare vedetă a sportului este fotbalistul Gheorghe Hagi. Steaua București a câștigat în 1986, prima dintre cluburile est-europene, Cupa Campionilor Europeni. Handbaliștii români au triumfat de patru ori la Campionatul Mondial, iar gimnaștii au câștigat 25 de medalii olimpice de aur (dintre ei s-a remarcat cel mai mult Nadia Comăneci). În tenis strălucește Simona Halep. Un sport tradițional asemănător baseballului este oina.

Laureatul Premiului Nobel George Emil Palade a lucrat în SUA, iar aerodinamicianul Henri Coandă a dat numele aeroportului din București. Biologul Nicolae Paulescu a descoperit insulina, iar Traian Vuia și Aurel Vlaicu au fost printre pionierii aviației. Dumitru Prunariu este primul și singurul cosmonaut român.