Cazanele Dunării

De ce să vii

Unde Dunărea a străpuns Carpații

Între Baziaș și barajul Porțile de Fier, Dunărea își croiește drum prin munți pe aproximativ 134 de kilometri. Este Defileul Dunării, iar partea lui cea mai îngustă și mai celebră sunt Cazanele Dunării. Malul sârbesc este protejat de Parcul Național Đerdap, cel românesc de Parcul Natural Porțile de Fier – al doilea cel mai mare parc natural din România.

Satul cehEibenthalaparține de comuna Dubova, aflată chiar între Cazanele Mari și Cazanele Mici. De la noi ajungeți la Cazane în câteva minute – iar seara vă întoarceți la mâncare cehească și bere. De aceea Eibenthal este baza ideală pentru excursii pe Dunăre.

Cel mai îngust loc al Dunării

Cazanele Mari și Mici

Cazanele Mari și Cazanele Mici

aprox. 3,8 + 3,6 km · cel mai îngust punct 150 m

Cazanele Mari au aproximativ 3,8 km și se întind de la Plavișevița până la golful Dubova, iar Cazanele Mici aproximativ 3,6 km. În Cazanele Mari fluviul se îngustează până la circa 150 de metri și are o adâncime de peste 50 de metri. Pe malul românesc se ridică masivul Ciucaru Mare, pe cel sârbesc Veliki Štrbac.

Între cele două defilee se deschide golful Dubova, cu satul Dubova. Cazanele se văd cel mai bine din barcă sau de la punctele de belvedere de deasupra – drumul DN57 merge pe malul românesc chiar deasupra apei.

Belvedere

Ciucaru Mare

Traseul ecoturistic Ciucaru Mare – Cazanele Mari

aprox. 5 km · 2 ore · dificultate medie

Cea mai faimoasă priveliște asupra Cazanelor Mari. Traseul circular pornește din Dubova, de lângă DN57, la circa 100 m de primărie, spre Svinița, și este marcat cu triunghi galben. Până la primul punct de belvedere deasupra defileului faceți cam 30 de minute, până la ultimul, deasupra golfului Dubova, aproximativ o oră și jumătate.

Traseul are circa 5 km și durează aproximativ două ore. Administrația Parcului Natural Porțile de Fier precizează că turiștii trebuie însoțiți de un ranger al parcului. Pe stâncile de calcar înflorește în aprilie laleaua endemică Tulipa hungarica și trăiește broasca țestoasă a lui Hermann – simbolul parcului. Luați bocanci și cel puțin un litru de apă de persoană.

Alte trasee din Eibenthal

Peșteri

Peștera Ponicova

Peștera Ponicova

1 660 m de galerii · 2–3 ore · pe jos sau cu barca

Cea mai mare peșteră din Defileul Dunării. Galeriile ei măsoară în total aproximativ 1 660 de metri și străbat masivul Ciucaru Mare până la Dunăre. Galeria Liliecilor are peste 100 m lungime, circa 60 m lățime și peste 30 m înălțime, iar la intrare pârâul Ponicova formează un pod natural de aproximativ 25 m.

În peșteră se ajunge pe jos, prin Galeria Ogăș, sau cu barca, la gura ei direct din Dunăre. Vizita durează 2–3 ore și se recomandă din mai până în octombrie, cu lanternă frontală, cizme și ghid; la ape mari peștera poate fi parțial inundată.

Excursii cu ghid

Peșteri

Peștera Veterani

Peștera Veterani

173 m · doar cu barca

Peștera din stâncile Ciucarului Mare, lungă de 173 m și lată de 40 m, este accesibilă doar de pe apă – bărcile pleacă din mai multe puncte între Eșelnița și Dubova. Poartă numele generalului austriac Friedrich Veterani, care a fortificat-o în 1692. A fost folosită de daci, romani, austrieci și turci.

Potrivit tradiției, dacii aveau aici un sanctuar al lui Zalmoxis, în locul în care lumina soarelui pătrunde prin singura deschidere naturală. Vizitele se fac cu ghid al Parcului Natural Porțile de Fier, cel mai bine din mai până în octombrie.

Simbolul defileului

Chipul lui Decebal și Mănăstirea Mraconia

Chipul lui Decebal · Mănăstirea Mraconia

la golful Mraconia, între Dubova și Eșelnița

Chipul ultimului rege dac, Decebal, cu 55 m înălțime și 25 m lățime, este cel mai înalt basorelief în stâncă din Europa. A fost sculptat de doisprezece sculptori între 1994 și 2004, sub conducerea lui Florin Cotarcea din Orșova, cu finanțarea omului de afaceri Iosif Constantin Drăgan. Sub chip se află inscripția DECEBALUS REX – DRAGAN FECIT.

Chiar alături, în golful pârâului Mraconia, se află Mănăstirea Mraconia. Atestată documentar încă din secolul al XV-lea, a fost distrusă de mai multe ori și demolată în 1968; vechile clădiri se află astăzi sub ape, iar pe același loc a fost ridicată o mănăstire nouă. Se află la circa 15 km vest de Orșova.

Pe malul sârbesc

Tabula Traiana

Tabula Traiana

vizibilă din barcă

Placa memorială romană amintește de finalizarea drumului militar al lui Traian prin defileu. Când barajul a ridicat nivelul apei cu circa 35 m, inginerii au tăiat între 1967 și 1969 placa împreună cu stânca și o porțiune de drum – în total circa 350 de tone – și au ridicat-o cu 22 de metri mai sus.

Placa se află pe partea sârbească, lângă Ogradina, și nu se vede de pe malul românesc sau de pe șosea. Cel mai bine o vedeți din barcă, în timpul croazierei prin Cazane.

Lângă Svinița

Cetatea Tricule

Cetatea Tricule

lângă Svinița, aproape de Eibenthal

Ruinele cetății medievale „a celor trei turnuri” stau direct în apă, lângă satul Svinița. A fost construită de banul Petru Petrovici și a servit la apărarea văii împotriva expansiunii otomane. După umplerea lacului Porțile de Fier I, o parte a cetății a dispărut sub ape – astăzi deasupra apei se văd două turnuri, de circa 10 și 11 m, iar al treilea apare doar la ape foarte mici.

Svinița este un sat sârbesc pe malul românesc – la recensământul din 2021 avea 741 de locuitori, aproape 88 % dintre ei sârbi. Deasupra satului se ridică stânca Trescovăț, unul dintre cele mai frumoase puncte de belvedere spre Dunăre.

Traseul spre Trescovăț

Poarta defileului

Cetatea Golubac

Golubački grad

Serbia · intrarea în PN Đerdap

Pe malul sârbesc, la începutul defileului, la 4 km în aval de orașul Golubac și vizavi de Coronini, se află una dintre cele mai frumoase cetăți de pe Dunăre. A fost construită în secolul al XIV-lea, are zece turnuri și, potrivit tradiției, a rezistat la peste 120 de atacuri. După o restaurare amplă s-a redeschis complet în aprilie 2019.

Cetatea marchează intrarea în Parcul Național Đerdap, care protejează din 1974 partea sârbească a defileului.

Preistorie

Lepenski Vir

Lepenski Vir

Serbia · lângă Donji Milanovac

Pe malul sârbesc, lângă satul Boljetin, aproape de Donji Milanovac, se află unul dintre cele mai importante situri arheologice din Europa. Așezarea vânătorilor și pescarilor datează de aproximativ 9 500 – 6 000 de ani î.Hr. și este celebră pentru casele cu plan trapezoidal și sculpturile din piatră cu chipuri de pește.

Din cauza barajului, întregul sit a fost mutat în 1971 cu aproximativ 30 de metri mai sus. Din 2011 funcționează aici un centru de vizitare cu replici ale caselor și sculpturilor.

Construcția uriașă, lumea înghițită de ape

Barajul Porțile de Fier și locurile de sub ape

Porțile de Fier I · Đerdap I

1964–1972 · România și Iugoslavia

Nivelul apei la baraj a crescut cu aproximativ 35 de metri și s-a format un lac de peste 104 km². Sub ape au dispărut vechiul oraș Orșova, insula Ada Kaleh și cel puțin alte cinci sate.

Ada Kaleh era o insulă a musulmanilor turci, lungă de sub 2 km, cunoscută pentru moscheea din 1903, rahat (lokum), smochine și tutun. A fost inundată în 1970, iar o parte a clădirilor a fost mutată pe insula Șimian, lângă Drobeta-Turnu Severin. A dispărut și Canalul Sip din 1896, prin care locomotivele au tras vapoarele în amonte până în 1973. Pe partea românească funcționează muzeul hidrocentralei.

Romanii pe Dunăre

Podul lui Traian

Podul lui Traian

Drobeta-Turnu Severin · Kladovo

Între anii 103 și 105, împăratul Traian a construit peste Dunăre un pod pe care legiunile sale au trecut spre Dacia. L-a proiectat Apolodor din Damasc: avea 1 135 m lungime, 15 m lățime și stătea pe douăzeci de piloni de zidărie cu arce de lemn.

Structura de lemn a fost ulterior demontată și a ars. Până astăzi s-au păstrat pilonii de intrare de pe ambele maluri – în Drobeta-Turnu Severin și în Kladovo – iar sub apă resturile altor câțiva.