Carpații la îndemână din satul ceh Eibenthal – 25 de masive de la Banat până în Maramureș
Harta masivelorCarpații la îndemână
Satele cehești se află în Munții Almăjului, la poalele Carpaților – de aici nu e departe până la munții adevărați. Deasupra Băilor Herculane încep Munții Cernei și Mehedinți, iar ceva mai departe se înalță Țarcu, Godeanu și Retezat, cu lacurile lor glaciare.
Pe această pagină găsiți toate masivele importante ale României, ordonate de la cele mai apropiate la cele mai îndepărtate – cu vârful cel mai înalt, o scurtă descriere și un link către harta turistică Mapy.cz. Ideal este să combinați câteva zile în Eibenthal cu o tură la munte; vă ajutăm cu drag cu traseul și transportul.
Harta masivelor
Hartă schematică – faceți clic pe un număr pentru descrierea masivului.
Pentru o zi de la noi
Munții în care se află satele cehești. Porniți la drum direct de la ușă sau după un scurt transfer.
Munții în care se află Eibenthal și celelalte sate cehești. Culmi împădurite, pajiști și priveliști spre Dunăre și Serbia. Ideal pentru circuite de o zi chiar de la noi – marcajele din jurul Eibenthalului și Bigărului sunt întreținute de asociația noastră, iar zona este cartografiată în Mapy.cz.
Deschide în Mapy.cz →Munți joși, calcaroși, deasupra Dunării, în jurul satelor Sfânta Elena și Gârnic. Chei carstice, cascade și priveliști spre Defileul Dunării. Mai degrabă pentru excursii scurte, combinate cu scăldat.
Deschide în Mapy.cz →Carst cu peșteri, cheile Nerei și Carașului și cascada Beușnița. Se continuă cu Parcul Național Cheile Nerei–Beușnița. Un clasic al excursiilor cehilor în Banat.
Deschide în Mapy.cz →Cel mai înalt masiv al Banatului – un platou cu pajiști și stațiunea Semenic. Traseul prin Cheile Carașului și vechea cale ferată forestieră spre Sfânta Elena.
Deschide în Mapy.cz →Cel mai jos masiv al Banatului, lângă Reșița, cu o istorie minieră. Mai puțin căutat de turiști, dar liniștit.
Deschide în Mapy.cz →Pentru weekend sau o săptămână
Creste calcaroase deasupra Băilor Herculane și inima sălbatică a Carpaților Meridionali, cu lacuri glaciare.
Munți înierbați și împăduriți deasupra Văii Cernei, cu acces din Băile Herculane. Spre satul izolat Ineleț urcați pe scări de lemn. Creasta este uscată (circa 7 izvoare), iar sub Vlașcu Mare se află singurul adăpost.
Deschide în Mapy.cz →Perechea calcaroasă a Munților Cernei, de cealaltă parte a văii – carst, chei și Domogledul deasupra Băilor Herculane, în Parcul Național Domogled–Valea Cernei. Potrivit pentru excursii de o zi din stațiune.
Deschide în Mapy.cz →Înierbați și stâncoși, aproape fără turiști – unii dintre cei mai romantici și accesibili munți ai Carpaților Meridionali. Pe creastă nu sunt cabane, baza este la Muntele Mic. Creasta de la Sarmizegetusa la Borlova durează 4,5–5,5 zile. Dintre masivele mari, este cel mai aproape de noi.
Deschide în Mapy.cz →Cel mai izolat masiv al Carpaților Meridionali – fără semnal și fără cabană pe creastă, doar un refugiu sub Gugu. Traversarea durează circa 5 zile (în jur de 27 de ore de mers efectiv), la stâne păzesc câinii. Acces din Câmpu lui Neag, Cerna-Sat sau Șaua Jigorea. Pentru cei experimentați.
Deschide în Mapy.cz →Cel mai vechi parc național al României (1935), cu zeci de lacuri glaciare, granit și jneapăn. Masivul românesc preferat de cehi; acces de la Cârnic/Pietrele, Gura Zlata și Câmpu lui Neag.
Deschide în Mapy.cz →O creastă îngustă deasupra Jiului, cu stațiunile Straja și Pasul Vâlcan. Se poate combina cu traversarea Retezatului.
Deschide în Mapy.cz →Trasee de mai multe zile
Al doilea vârf ca înălțime din România și culmi rotunde, înierbate, cu stâne – aici întâlniți mai multe oi decât turiști.
Al doilea vârf ca înălțime din România, o creastă lungă și pietroasă și lacuri glaciare. Pe lângă el trece drumul alpin Transalpina.
Deschide în Mapy.cz →Culmi rotunde, înierbate, la nord de Parâng, stâne și liniște. La poale se află cetățile dacice din Munții Orăștiei.
Deschide în Mapy.cz →Culmi largi și înierbate deasupra Sibiului, cu circuri glaciare și pășuni. Un teren mai ușor pentru prima traversare în România.
Deschide în Mapy.cz →Culmi întinse și puțin umblate deasupra Văii Lotrului și a lacului Vidra. Se leagă de Parâng și Cindrel.
Deschide în Mapy.cz →Munți liniștiți la est de Parâng, deasupra Văii Oltului. Creasta calcaroasă Buila-Vânturarița este un parc național separat.
Deschide în Mapy.cz →Munții înalți ai României
Cei mai înalți și mai cunoscuți munți ai țării – creste ascuțite, Transfăgărășanul și platouri stâncoase.
Cel mai înalt masiv al României – o creastă ascuțită de peste 70 km, Transfăgărășanul și lacul Bâlea. Traversarea clasică durează 4–6 zile, pe creastă sunt cabane și refugii.
Deschide în Mapy.cz →O creastă calcaroasă ascuțită ca un cuțit, într-un parc național separat. Pasajele dificile sunt asigurate cu lanțuri. Se leagă de Făgăraș.
Deschide în Mapy.cz →Un platou stâncos deasupra Bușteniului și Sinaiei, telecabine și formațiunile Babele și Sfinxul. Cei mai vizitați munți ai țării.
Deschide în Mapy.cz →Turnuri de stâncă, priveliști și trasee ușoare de o zi la capătul estic al Carpaților Meridionali.
Deschide în Mapy.cz →Pentru o călătorie mai lungă
Carstul din Apuseni, vulcanicii Călimani și munții nordici de la granița cu Ucraina. Pentru cei care străbat toată România.
Carst, peșteri precum ghețarul Scărișoara, platouri carstice și sate de munte. Excelent de combinat cu o călătorie cu mașina.
Deschide în Mapy.cz →Cel mai înalt masiv al Carpaților Orientali, cu lacuri glaciare și parc național.
Deschide în Mapy.cz →Munți sălbatici la granița cu Ucraina, iar în văi bisericile de lemn ale Maramureșului.
Deschide în Mapy.cz →Cel mai mare masiv vulcanic al Carpaților, cu caldera și formațiunile stâncoase din rezervația Doisprezece Apostoli.
Deschide în Mapy.cz →„Olimpul românesc“ – un masiv solitar deasupra lacului Bicaz, cu legende și priveliști spre Moldova.
Deschide în Mapy.cz →Cum le îmbinați cu șederea
O zi
Circuite direct din Eibenthal pe poteci marcate pe care le întreținem, sau un scurt transfer spre chei și cascade carstice. Seara înapoi la restaurant.
Un weekend
Din Băile Herculane pornesc trasee direct în munți – pe Domogled, spre satul Ineleț sau pe creasta Cernei. Se pot combina cu o baie în izvoarele termale.
O săptămână
Traversare de mai multe zile pe creste sălbatice cu lacuri glaciare. Câteva zile în Eibenthal înainte și după tură, mașina rămâne la noi. Transportul până la punctele de plecare este posibil la cerere.
Înainte de plecare
Munții înalți mai ales din iunie până în septembrie; în văile abrupte zăpada stă adesea până în iunie. Munții Banatului sunt plăcuți și primăvara, și toamna. Transfăgărășanul și Transalpina sunt deschise de regulă din iunie.
Pe crestele Godeanu și Țarcu nu sunt cabane, iar izvoarele sunt adesea slabe – luați recipiente de 3–4 litri. Pe creasta Cernei sunt doar câteva izvoare.
În Carpați trăiesc urși, lupi și râși. Nu lăsați mâncarea în cort și nu campați lângă stâne. Nu treceți pe lângă câinii ciobănești de aproape – opriți-vă și așteptați ciobanul.
În munții izolați (Godeanu, o parte din Țarcu) nu există semnal. Descărcați hărți offline – împrejurimile Eibenthalului le-am cartografiat noi înșine în Mapy.cz. Hărți tipărite publică seria Munții Noștri.
Salvamontul se apelează prin numărul de urgență 112. Încheiați o asigurare de călătorie care acoperă salvarea montană.
Retezat, Domogled–Valea Cernei și Cheile Nerei–Beușnița au reguli proprii – se campează doar în locurile amenajate. Motocicletele și ATV-urile nu au voie în parcuri.
Recomandare de lectură
Pentru cehi, cea mai cunoscută carte despre munții României este Karpatské hry („Jocurile carpatice“) de Miloslav Nevrlý. Ea îl poartă pe cititor prin 35 de masive românești, prin natura și oamenii lor. Nevrlý a scris-o inițial pentru prieteni, iar în anii ’80 a circulat doar în câteva sute de exemplare – se citea din copii, așa că a devenit o carte-cult a drumeților cehi. Capitolele sunt „jocuri“ pe care călătorul le joacă cu sine însuși, începând cu primul: cum să călătorești cu bagaj ușor și de ce ai cu adevărat nevoie pentru viața la munte.
Autorul scrie subiectiv și cu entuziasm, adresându-se cititorului cu „frățioare“, ca un povestitor cercetaș întors din călătorii îndepărtate. Simți mirosul cimbrișorului, tremuri de frig lângă pâraie și savurezi cartofii de la un baci bătrân. Ilustrațiile cărții sunt realizate de Ludvík Kunc.
Miloslav Nevrlý (n. 1933 la Praga) este zoolog, scriitor și cercetaș, cunoscut sub porecla „Náčelník“ (Căpetenia). Peste patruzeci de ani a lucrat la Muzeul Boemiei de Nord din Liberec, a ocrotit natura Munților Jizera și este autorul „Cărții despre Munții Jizera“. Motto-ul lui s-ar potrivi și Banatului: „Acasă ești peste tot, nu te poți rătăci.“
Vă ajutăm cu traseul prin Carpați și vă cazăm în Eibenthal înainte și după tură. Transportul până la punctele de plecare îl stabilim împreună.
Surse: rumunskehory.cz (Țarcu, Godeanu, Cerna, Semenic, Banat), Wikipedia (lista vârfurilor din România), Munții Noștri, Britannica (PN Retezat). Altitudinile pot diferi cu câțiva metri de la o hartă la alta.
Z obsahové stránky je tato kniha zejména autorovým svědectvím o Karpatech. Popisuje 35 pohoří, jejich přírodní krásy, tamní domorodce. Píše subjektivně, popisuje, co zde zažíval, jak se cítil, co bylo nejpůsobivější. Tímto způsobem se na čtenáře přenáší autorovo nadšení pro tento kraj. Čtenáře oslovuje „bratříčku“ a vystupuje zde jako skautský rádce, či kmenový vypravěč navrátivší se z dalekých cest. Mluví k tichému dítěti, které hltá každé slova a chce také navštívit ty kraje, čtenář vnímá každé slovo a sní. Je tam v horách a cítí mateřídoušku, třese se zimou u chladných bystřin a vychutnává si výtečný kousek brambory, kterým ho podaroval starý bača.
