Monografia Banatului cehesc

Nu te rătăci în Banat!

În Banat există multe locuri frumoase de vizitat. Haideți să aruncăm o privire la cele pe care cu siguranță nu ar trebui să le uitați:

Bigăr

Satul a fost fondat în 1827, la o altitudine de 500 de metri deasupra nivelului mării, întregul sat este construit sub formă de cruce. În centru se află o biserică romano-catolică, construită în 1876 în cinstea Sfintei Treimi și svințit de Sv. Havel. Multe tuneluri de suprafață pot fi explorate în jurul localității Bigăr și calea ferată abandonată cu ecartament îngust, pe care era transportat lemnul din pădurile locale până la Dunăre. Câteva poduri de piatră frumoase au rămas aici. În acest sat există și un muzeu al pictorului Josef Řehák, este posibil să aranjați un tur (muzeul este locuit).

Capul lui Decebal

Chipul regelui dac Decebal este un basorelief înalt de 55 m, aflat pe malul stâncos al Dunării, între localitățile Eșelnița și Dubova. Basorelieful îl reprezintă pe Decebal, ultimul rege al Daciei, și este sculptat într-o stâncă de către sculptorul Florin Cotarcea, din orașul Orșova. El a lucrat timp de zece ani în care a fost ajutat de 11 alpiniști. Este cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa și a doua din lume. Omul de afaceri și istoricul amator protocronist Iosif Constantin Drăgan a fost cel care a promovat și finanțat ideea acestei lucrări efectuate în perioada 1994 - 2004.

Cascadele de pe râul Beiu

Rezervație naturală cu două cascade carstice, cascade de travertin pe pârâurile Beiu și Beușnița și lacul carstic Ochiul Beului. La cascade se poate ajunge pe un traseu de aproximativ 2 km de camping. La cascade veți găsi un lac cu cea mai rece.

Cazanele Dunării

Cazanele sunt un sector din defileul Dunării la trecerea prin Munții Carpați. Au o lungime de circa 9 km. În unele locuri Dunărea se îngustează până la 230 m, îngreunând navigația. Fluviul este mărginit de pereți verticali, stâncoși. Adâncimi maxime de circa 75 m. În sectorul Cazanelor, viteza de scurgere a apei depășește 5 m/s. Cazanele Mari au o lungime de aproximativ 4 km, încadrându-se între masivele Ciucarul Mare (pe teritoriul României) și Veliki Strbac (Serbia). La baza peretelui de calcar ce flanchează această porțiune a Cazanelor Mari există două cavități: peșterile Gura Ponicovei și Veterani. Cazanele Mici se întind pe o lungime de aproximativ 3 km, fiind poziționate între masivele Ciucarul Mic (România) și Mali Strbac (Serbia). Cazanele Dunării și masivele Ciucarul Mare / Ciucarul Mic fac parte din Parcul Natural Porțilr de Fier.

Cheile Nerei

Cheile Nerei - Beușnița alcătuiesc o arie protejată de interes național, înclusă în Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, situată în județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunelor Sasca Montană și Șopotu Nou. Cheile Nerei sunt o formațiune de tip chei de-a lungul râului Nera în județul Caraș-Severin, între localitățile Sasca Montană și Șopotu Nou. Distanța pe care se întind cheile este de circa 22 km din care aproximativ 20 km de chei propriu-zise, Nera, străbate un defileu, cu aspect de chei, îngust, spectaculos și absolut sălbatic, formând cele mai lungi chei din România. O potecă turistică marcată le străbate, dar parcurgerea lor necesită traversarea râului Nera direct prin apă.

Cheile Rudăriei

Cheile Rudăriei alcătuiesc o arie protejată de interes național situată în sudul Banatului, pe teritoriul județului Caraș-Severin. Aria naturală se află în la o altitudine cuprinsă între 350 și 900 m, pe valea Rudăriei (pe a cărui curs sunt amplasate vechi mori de apă), în sudul județului Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Eftimie Murgu.

Cesko Selo

Sat cehesc din Serbia. Este un sat din Banatul sârbesc, parte a satului Bela Crkva (Biserica Albă). Este cunoscut mai ales pentru faptul că este locul cu cel mai mare procent de cehi din Serbia. Cehii au venit aici după războaiele austro-turce din secolele XVIII și XIX. O mare parte din cehii locali provin din partea românească a Banatului. Cesko Selo este aproape nelocuită, astăzi cu 20 de locuitori. În vară, există un popular Parprikašijáda, care, împreună cu Noaptea Gârnicului, aparține proiectului comun Festivalul Banatului.

Cetatea Golubăț

Cetatea Golubăț este o fortăreață medievală situată pe malul drept al Dunării, la 4 km în aval de orașul sârbesc Golubăț în defileul Dunării, în apropierea Porților de Fier. Fortăreața a fost construită în veacul al XIV-lea și este înscrisă în lista monumentelor culturale de importanță excepțională ale Republicii Serbia. O parte a cetății este acoperită de apele Dunării ca urmare a construirii barajului de la Porțile de Fier.

Cucuiova

Un nou punct de observație lângă Eibenthal cu vedere la 360 ° la 754 m deasupra nivelului mării, de unde puteți vedea Dunărea și Znamana.

Dealul Copriva

Dealul cel mai înalt a sudului Banatului cehesc, cu o vedere asupra satului Bigăr, și merge peste el traseul cel mai scurt dintre Eibenthal și Bigăr. Loc de picnic ideal!

Dealul Kovarna

Un deal legendar care se ridică deasupra satului Eibenthal până la o înălțime de 620 m deasupra nivelului mării. Pe versantul dinspre sat, drapelurile României, Cehiei și Uniunii Europene sunt arborate de câțiva ani. Chiar sub ele se află inscripția Eibenthal făcută din piatră. În fiecare an mulți vizitatori ai barului U Medveda intr-o cursă extremă pierd pariul în incercarea de a învinge Kovarna.

Djerdap

Parcul National Djerdap este situat in partea de nord-est a Serbiei la granita cu Romania, si cuprinde o fasie ingusta ce se intinde de la orasul medieval Golubac pana aproape de Kladovo. Parcul a devenit cunoscut la nivel international atat datorita valorilor naturale remarcabile cat si pentru istoria magnifica a regiunii in care se afla, care l-a impus printre cele mai importante muzee naturale si arheologice din Europa. Componenta principala responsabila pentru diversitatea formelor de relief si a vietuitoarelor din acest spatiu a fost din totdeauna Dunarea. Portiunea cunoscuta de romani ca „Portile de Fier” si de sarbi ca „Djerdap”, ce detine titlul de cel mai lung defileu din Europa, este reprezentativa pentru ambele state.

Eibenthal

Fondat în 1827. Un sat frumos așezat într-o vale lungă se află la o altitudine de 400 de metri deasupra nivelului mării. În 1912 a fost construită o biserică romano-catolică, care este sfințită Sf. Ioan Nepomuc. Eibenthal după dezastrul minier din Baia Nouă în 2006 a făcut cel mai mare progres din toate satele. Multe rute turistice au fost marcate aici și au fost pregătite noi destinații (Cucuiova, Znamana, Svinita, mori). Legendarul bar U Medvěda funcționează aici de peste zece ani, iar în 2019 a fost deschis Restaurantul Eibenthal. Există un festival de muzică, Festival Banat unde vin turiștii cu trenul din Republica Cehă în fiecare an. În prezent, există mai puțin de 300 de locuitori și, ca unul dintre puținele sate, tinerii încep să se întoarcă. Un profesor ceh este trimis aici de statul Ceh și la fel și la Sfânta Elena și Gârnic.

Gârnic

Satul a fost fondat în 1827. Se află la o altitudine de 450 m deasupra nivelului mării. În 1856-1858 a fost construită aici prima biserică din satele cehești. A fost consacrată Sf. Ioan Nepomuc. În 1937 erau 1.400 de locuitori, cea mai mare comunitate cehească din România. În prezent mai sunt putin peste 250 de locuitori. Un muzeu local în aer liber a fost deschis aici acum câțiva ani. Nu departe de Gârnic sunt morile de apă U Petra.

Kruscica

Sat sârbo-ceh din Serbia. Este situat lângă Cesko Selo cu mai puțin de o mie de locuitori. Peste 200 sunt etnici cehi.

Kulhavá skála

O stâncă care se ridică deasupra pârâului Ali Beg, iar la poalele ei se află Peștera cu Apă. Potrivit oamenilor locali, climatul ei este benefic pentru astmatici.

Lacul Dracului

Lacul Dracului este numele unui lac carstic din Munții Locvei, situat în partea de început a Cheilor Nerei, în județul Caraș – Severin. Lacul este considerat monument al naturii. Face parte din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița. Lacul a fost inițial un lac subteran, însă, odată cu prăbușirea unei bucăți din tavanul peșterii de la Lacul Dracului, acesta a apărut la suprafață, spre deliciul turiștilor. O parte din malurile sale au rămas în surplombă. Lacul se întinde pe o suprafață de aproximativ 700 mp și este cunoscut ca fiind cel mai mare lac carstic din țară. Diametrul lacului este de 20m, în timp ce adâncimea maximă variază între 9 și 12 m. Apa lacului are o culoare albastru – verzuie, însă poate varia în funcție de culoarea cerului care este oglindită în apă.

Mina baia Nouă

O mină de antracit unde lucrau majoritatea bărbaților din Eibental și Baia Nouă. Mina a fost închisă în 2006 în urma unui accident tragic, când doi mineri au fost au decedat. Antracitul extras a fost transportat anterior de la mină la Dunăre pe o cale ferată cu ecartament îngust. Acesta a fost anulat la sfârșitul anilor 60, iar astăzi, pe traseul său inițial, duce un drum de acces asfaltat în sat.

Moara cehească

Încă funcționează vechea moară de apă, situată pe pârâul Prigor, la marginea satului Putna (aproximativ 4 km de Șumița). Moara este deținută și operată de familia cehă Kalina.

Morile de apă U Petra

Cele 5 mori se numesc „Morile lui Pătru Ledu sau U Petra - la Pătru”. Sistemul de construcţie al acestor mori este foarte ingenios şi anticipează cu multe secole sistemul de construcţie al turbinelor moderne. Ele sunt situate în apropierea satului Gârnic.

Muntele Trescovăț

Muntele Trescovăţ situat în Parcul Natural Porţile de Fier constituie un spectaculos punct de belvedere asupra celui mai lung defileu din cursul Dunării.

Muntele Trescovăţ este o formaţiune stâncoasă ce atrage atenţia prin aspectul său deosebit. Este diferit de culmile înconjurătoare, care sunt în cea mai mare parte calcaroase. Aspectul se datorează rocilor vulcanice ce compun impresionantul perete de stâncă. Având o înălţime de 755 m, Trescovăţ este unul din cele mai înalte vârfuri din Parcul Natural Porţile de Fier.

Peștera Gaura Haiducească

Peştera Gaura Haiducească este situată în Munţii Locvei, pe versantul drept al Ogaşului Găurii, la circa 5 km est de oraşul Moldova Nouă. Cavitatea are lungimea de 1370 m, fiind străbătută aproape integral de apele pârâului Ogaşul Găurii. Având un grad de dificultate mediu, peștera se poate vizita în tot cursul anului, cu echipament adecvat (cizme de cauciuc, salopetă, neopren, cască de protecţie, lanternă), cu excepţia perioadelor de viitură.

Peștera Ponicova

Peștera Ponicova este cea mai mare peșteră din Defileul Dunării. Galeriile sale însumează 1.660 m străbătând Ciucaru Mare și ieșind în Dunăre. Este accesibilă de pe uscat sau de pe Dunăre cu barca. La intrarea în peștera Ponicova, pârâul cu același nume creează niște chei scurte și sălbatice și un pod natural lung de circa 25 m și înalt de 6 - 8 m.

Porțile de fier

Acest nume poartă defileul Dunării la granița dintre România și Serbia, dar și barajele hidroelectrice de pe Dunăre. Hidrocentrala Porțile de Fier I este cea mai mare hidrocentrală de pe fluviul Dunărea și are o putere instalată de 1080 MW. În aval există și hidrocentrala Porțile de Fier II, cu puterea instalată de 250 MW. Ambele hidrocentrale sunt exploatate în parteneriat cu partea sârbă.

Ravensca

Satul cehesc situat la cea mai mare altitudine, care aparține de comuna Șopotu Nou, se află în partea de vest a Munților Almăjului, la aproximativ 750 m deasupra nivelului mării. Satul a fost fondat în 1827. Biserica Romano-Catolică a Neprihănitei Zămisliri a fost construită în 1922. În sat trăiesc aproximativ 70 de persoane. Ravensca oferă cea mai frumoasă priveliște a Banatului cehesc pe care ți-o poți imagina. În sat se poate ajunge din Gârnic, Bigăr și de la Dunăre.

Sfânta Elena

Este cel mai vechi sat cehesc din zonă, fondat în 1824-1825. În jurul satului există multe peșteri, gropi și prăpastii, tipice pentru zonele carstice. Calcarul predomină aici. Cel mai cunoscut sat cehesc a suferit în ultimul deceniu după construcția parcului eolian al companiei italiene Enel. Aproape treizeci de eoliene au schimbat împrejurimile și au influențat semnificativ dezvoltarea turismului.

Sicheviţa

Un sat româno-sârbesc de unde se poate merge foarte ușor prin priveliști frumoase în satul Ravensca. Tot de aici se poate ajunge și în satul Gârnic, dar pe un drum pietruit.

Șumița

Satul a fost fondat în 1828. Biserica Romano-Catolică, construită în 1888, a fost închinată Sf. Ioachim și Ana. În prezent, aici locuiește cea mai mică comunitate de cehi de aproximativ treizeci de suflete. Șumița este situat la nord de restul satelor cehești și de aceea turismul funcționează mai puțin aici. Excursia către Șumița este bine de planificat  pentru două zile, drumul duce pe lângă cel mai înalt munte din Banat, Svinicea Mare.

Svinecea Mare

Cel mai înalt munte al Banatului cehesc, care măsoară 1224 de metri. Dealul este mult împădurit, iar cel mai bun acces la el este de la Bigăr, aproximativ 24 km.

Svinița

Satul sârbesc de pe malul Dunării, este conectat la traseul turistic albastru de la Eibenthal. În acest sat a fost înființată în 2017 stațiunea de escaladă care poartă numele satului, făcută de un grup de alpinisti din Teplice.

Tricule

Pe malul stâng al Dunării, în judeţul Mehedinţi, la 4 km în aval de localitatea Şviniţa se află trei turnuri dispuse în colţurile unui triunghi ipotetic, care înainte de ridicarea nivelului Dunării (ca urmare a construcţiei barajului -1971), se aflau pe abruptul malului. Astăzi, două dintre ele se scaldă în apele Dunării, iar turnul de sud este, în întregime, sub apă. Prima atestare documentara a Cetatii de la Şviniţa reprezintă documentul emis în 1419 de Sigismund de Luxemburg, ne înştiinţează că cetatea de la Şviniţa a fost încredinţată de regele maghiar cavalerilor teutoni, pentru a asigura apărarea frontierei dunărene.

Znamana

Cu vederi spectaculoase asupra a trei puncte cardinale, în special Dunărea și Cazanele Dunării, acesta se află la o altitudine de 800 de metri deasupra nivelului mării. Pe acest deal, se campează  în aer liber, și chiar și aici este posibil să beneficiați de cateringul celor de la U Meveda.