Regiunea cehă de la granița României cu Serbia
Banatul ceh
Șase sate cehești în munții României, deasupra Dunării, și două în Serbia. Aici se vorbește cehă de două sute de ani.
Harta
Unde se află satele cehești
- 1EibenthalRO
- 2BigărRO
- 3Češko SeloSRB
- 4GârnicRO
- 5KruščicaSRB
- 6RavenscaRO
- 7Sfânta ElenaRO
- 8ȘumițaRO
Hartă schematică – apăsați pe sat pentru descrierea lui.Harta turistică KČT
Eibenthal
Unul dintre puținele sate în care tinerii se întorc
Un sat discret într-o vale lungă. În 1912 aici a fost ridicată biserica Sf. Ioan Nepomuk. Toți locuitorii trăiau odinioară din mina de antracit de la Baia Nouă (Ujbánya), la circa 3 km de sat.
După accidentul minier din 2006, Eibenthal a făcut cel mai mare progres dintre toate satele și s-a reorientat spre turism. Împreună cu Clubul Turiștilor Cehi au apărut peste 250 km de trasee marcate (Cucuiova, Znamana, Svinița, morile), funcționează legendarul bar U Medvěda, iar din 2019 Restaurantul Eibenthal.
În fiecare an aici are loc Festival Banat, la care vine din Cehia un tren de lungime record. În 2022 și 2024 Eibenthal a intrat între cele mai frumoase șase sate din România. Aici predă un profesor ceh.
Bigăr
Satul întreg are forma unei cruci creștine
Sat fondat în 1827. În mijloc se află biserica Sfânta Treime din 1876. În 1934 aici trăiau 610 oameni, astăzi circa 50 de cehi.
În jurul satului Bigăr puteți explora galeriile miniere de suprafață și calea ferată îngustă dezafectată, care cobora lemnul până la Dunăre – au rămas după ea câteva poduri frumoase de piatră. În sat se află muzeul pictorului naiv Josef Řehák; vizita o puteți stabili cu localnicii.
Pământul este argilos și puțin fertil, de aceea localnicii au trăit dintotdeauna din mine. Ceilalți cehi îi numeau „horáci” – în dialectul bănățean „hory” înseamnă mină.
Češko Selo
Sat ceh în Banatul sârbesc
Cunoscut de localnici și ca Ablian sau Fabián, aparține de comuna Bela Crkva. Majoritatea cehilor au venit aici din așezarea dispărută Panasca din Banatul românesc. Cei mai mulți oameni au trăit aici în 1910 (216), astăzi satul este aproape gol.
Trei străzi poartă numele lui T. G. Masaryk, Jan Hus și Václav Havel. Fosta școală cehă din 1900 este din 2011 muzeu cu aproape 160 de exponate – de la roți de tors la costume populare. Biserica Sf. Ioan Nepomuk este din 1901.
Vara are loc îndrăgita Paprikašijáda, care continuă într-un fel Festival Banat.
Gârnic
Aici se află prima biserică cehă din Banat
Satul a apărut în 1827 pe două dealuri, între care curge un pârâu – el împarte satul în partea „mică” și cea „mare”. Numele german l-a primit după recoltele bogate de grâu de pe pantele din jur.
Între 1856 și 1858 aici a fost ridicată prima biserică cehă din Banat, închinată Sf. Ioan Nepomuk. În 1937 aici trăiau 1 400 de oameni – cea mai numeroasă comunitate cehă din România. Astăzi sunt sub 200 de locuitori și o școală la care vine un profesor ceh din Sfânta Elena.
În centrul satului se află marele bar U Piečků cu bere la halbă, iar acum câțiva ani s-a deschis un muzeu sătesc. Puțin în afara satului sunt morile U Petra, unde se macină și astăzi făină în morile de apă.
Kruščica
Sat sârbo-ceh
Aproape de Češko Selo, se poate ajunge pe un drum de câmp. Cehii au început să vină aici în 1834 din Gârnic, Ravensca, Bigăr și Șumița, mai târziu și direct din Cehia. La începutul secolului XX aici trăiau peste două mii de oameni.
Biserica au construit-o cehii în 1912 din donații. Școala cehă a dispărut în 1964, dar astăzi aici predă un profesor trimis din Cehia. Cehii au Casa Cehă (din 1967) și muzeul Etno kuća.
Ravensca
Cel mai înalt sat ceh
Se află în partea vestică a Munților Almăjului, chiar pe creastă, și aparține de comuna Sopotu Nou. Biserica Neprihănita Zămislire a Fecioarei Maria datează din 1922.
Viața pe creste este grea, mai ales iarna, când satul este aproape izolat de lume. În 1925 aici trăiau 586 de oameni, astăzi doar câțiva.
Ravensca oferă însă cea mai frumoasă priveliște asupra Banatului pe care v-o puteți imagina. Drumul urcă aici din Gârnic, din Bigăr și de la Dunăre.
Sfânta Elena
Cel mai vechi sat ceh păstrat din regiune
Fondat în 1823 la poalele Carpaților, deasupra malurilor Dunării. În jur sunt multe peșteri, doline și avene tipice pentru carst, predomină calcarul.
În sat sunt două biserici: cea catolică Sf. Elena, sfințită în 1879, și fosta biserică evanghelică din 1887, folosită astăzi de baptiști. Cehii au lucrat în agricultură și în minele de minereu de la Moldova Nouă. Școala generală predă integral în limba cehă, aici vine un profesor ceh comun cu Gârnicul.
Cel mai cunoscut sat ceh din punct de vedere turistic a suferit în ultimul deceniu din cauza parcului eolian – aproape treizeci de turbine au schimbat împrejurimile de nerecunoscut.
Șumița
Cel mai îndepărtat sat ceh
Populat în 1828, pe atunci sub garnizoana militară de la Petnic. Biserica Sf. Ioachim și Ana este din 1888. În 1991 aici trăiau 210 oameni, astăzi este cea mai mică comunitate – circa treizeci de locuitori.
Șumița se află la nord de celelalte sate; până la cel mai apropiat, Ravensca, sunt cam 13 ore de mers pe jos pe lângă cel mai înalt vârf al Banatului, Svinecea Mare – planificați drumul pe două zile.
La circa 4 km de sat, pe pârâul Prigor lângă comuna Putna, macină încă vechea moară de apă a familiei cehe Kalina.
Continuați
Mai multe despre Banatul ceh
Veniți în Banatul ceh
Cazare, ghizi și program – vă ajutăm cu drag.
